Tumorile cerebrale sunt mase de celule maligne care pot creste in creier sau pe invelisurile acestuia, pot  fi primare sau secundare.

Tumorile primare ale creierului se dezvolta chiar din celulele creierului, iar cele secundare se numesc metastaze cerebrale (cu origine la nivelul altor structuri).

Tumorile cerebrale primare cele mai frecvente apar la nivelul celulelor gliale si se numesc glioame. Glioamele sunt cele mai frecvente dintre tumorile primitive ale sistemului nervos central la adult. Ele grupeaza diferite tipuri de tumori cerebrale, benigne (astrocitom, oligodendrogliom) sau maligne (glioblastom).

Tumorile creierului pot fi benigne sau maligne, primitive sau metastatice, tumorile benigne fiind cele mai intalnite, in timp ce tumorile maligne reprezinta aproximativ 1% din totalul neoplaziilor nou aparute. 

Tumorile gliale sunt cele mai frecvente, reprezentand 50-60% din totalul tumorilor primitive de la nivel cerebral. Pentru o cincime dintre pacientii care sufera de cancer exista riscul raspandirii cancerului la creier, metastazele la creier fiind cele mai comune forme de tumori maligne ale sistemului nervos central. Odata ce cancerul a ajuns la creier, durata medie de supravietuire este de mai putin de un an. La formarea de noi tumori in organe indepartate, acestea se comporta la fel ca tumora originala, asadar un cancer la creier care apare la plaman nu va fi cancer de plamani.

-Astrocitomul: celule de sustinere ale sistemului nervos. Gradul de malignitate este stabilit de anatomo-patolog in functie de caracteristicile celulelor. Astrocitoamele de grad mic reprezinta peste 15% din tumorile persoanelor tinere, iar supravietuirea la 10 ani este de 50%.

-Glioblastomul: cea mai frecventa si mai agresiva tumora a creierului. Supravietuirea dupa operatie si tratament oncologic este in medie de 13 luni.

-Oligodendrogliomul: tumora provine din oligodendrocite, celule care produc mielina care acopera tecile nervoase. Ependimomul: Tumora apare din celulele ependimului care captuseste cavitatile lichidiene ale creierului. Tumora apare atat la adulti, cat si la copii, are o frecventa de aparitie mai mica, iar supravietuirea la 5 ani este in jur de 50-60%.

-Meningiomul: apare din celulele arahnoidei care inveleste creierul. Reprezinta circa 25 % din totalul tumorilor cerebrale. Majoritate sunt benigne si se pot trata cu succes prin rezectie neurochirurgicala.

-Dermoidul si epidermoidul: sunt tumori care apar in special in fosa posterioara a creierului si sunt leziuni benigne formate din keratina. Se gasesc de obicei pe linia mediana si pot include elemente din piele, par, glande sudoripare si sebacee.

Tumorile cerebrale pot aparea la orice varsta. Copiii cu varsta de mai putin de 2 ani si batranii au un risc particular de a dezvolta tumori cerebrale, care le-ar scurta semnificativ viata. Interesant este ca tipurile de tumori dezvoltate pe diferite grupe de varsta variaza foarte mult. De exemplu, glioblastomul (o tumora cu malignitatea ridicata) are incidenta cea mai mare la batrani, in timp ce meduloblastomul este mai frecvent la copii. Amandoua tipurile de tumora pot cauza decesul, dar se comporta clinic foarte diferit observandu-se ca riscul de imbolnavire creste dupa varsta de 50-60 de ani. Tumorile cerebrale sunt al doilea lea tip de cancer ca si frecventa in randul copiilor. Persoanele care au antecedente familiale (cei care au avut in familie persoane diagnosticate cu glioblastom, forma de gliom malign cu evolutie rapida, care apare la varsta mijlocie in emisferele cerebrale, prezinta un risc de doua ori mai crescut de a dezvolta aceasta tumoare si de patru ori mai mare in cazul astrocitomului) in ceea ce priveste tumorile de cancer la creier sau cele care lucreaza intr-un mediu cu expunere la radiatii prezinta un risc mai crescut de a dezvolta tumori canceroase. De asemenea, exista posibilitatea ca expunerea indelungata la campul electromagnetic emis de telefonul mobil sa sporeasca riscul de aparitie al cancerului la creier sau a altor tumori ale sistemului nervos (tumora a nervului acustic - neurom).

Simptome:

Simptomele care apar in aceasta afectiune depind de dimensiunile tumorii si de localizarea acesteia. Momentul aparitiei simptomului in dezvoltarea tumorii este corelat in majoritatea cazurilor cu tipul de tumora - in cazul unei tumori benigne, cu o dezvoltare prelungita, simptomele se instaleaza tarziu, iar in cazul unei tumori maligne, din cauza evolutiei rapide, simptomele apar devreme. O tumora la creier poate apasa pe regiuni importante din creier cauzand pierderi de cunostinta si crize, aceste fiind simptomele cele mai evidente, urmate de greata, voma, vedere dubla si somnolenta, lipsa de coordonare in miscare, tulburari de auz, vorbire, afectarea capacitatii de concentrare, probleme de memorie, amorteli la nivelul membrelor, paralizie faciala etc. Tumorile cerebrale se manifesta clinic prin progresia subacuta a unui deficit neurologic focal, convulsii sau afectarea neurologica non-focala. Tumorile metastatice se manifesta si prin simptome sistemice ca anorexie, scadere in greutate, stare generala alterata si stare subfebrila.

Sindroamele neurologice de focalizare sunt rezultatul compresiei neuronilor si substantei albe prin efectul de masa al tumorii (expansiunea tumorala) si prin edemul pe care aceasta il produce.

Sindromul de lob frontal - tulburari psihice, epilepsia, crizele grand mall, crizele focalizate jacksoniene, afazia si agrafia, pareza nervului facial, tulburari motorii care devin cu atat mai accentuate cu cat tumora intereseaza mai mult aria motorie a lobului frontal.

Sindromul de lob parietal - o tumora care se dezvolta la nivelul lobului parietal are ca manifestari clinice crizele de epilepsie senzitiva, tulburarile de sensibilitate, tulburarile somatognozice, tulburarile motorii materializate printr-o usoara hemipareza, atrofiile musculare ale membrului superior controlateral (eminenta tenara si hipotenara).

Sindromul de lob temporal - in cazul dezvoltarii unei tumori la nivelul lobului temporal, apar frecvent tulburari de vorbire si tulburari psihice. Hipertensiunea intracraniana, hipoestezii superficiale, tulburarile oftalmologice.

Sindromul de lob occipital - tumorile de lob occipital sunt mai rare. Tulburarile vizuale sunt unul din cele mai importante semne ale tumorilor cu localizare la acest nivel. Alte simptome de lob occipital sunt tulburarea de vorbire, hemipareza controlaterala, tulburari cerebeloase sub forma unor tulburari de echilibru nesistematizate.

Sindromul de fosa cerebrala posterioara - tumorile care se dezvolta la acest nivel, in zona cerebelului, determina grave perturbari in curgerea normala a lichidului cefalorahidian. Din aceasta cauza, simptomatologia clinica este dominata de sindromul de hipertensiune intracraniana.