Infarct Miocardic
Infarctul miocardic, cunoscut si ca atac de cord, reprezinta moartea muschiului prin blocarea brusca a arterei coronare printr-un cheag de sange. Arterele coronare sunt vase de sange care aduc sange oxigenat la muschiul inimii. Blocarea unei artere coronare priveaza muschiul inimii de sange si oxigen, generand lezarea muschiului inimii.
Lezarea muschiului inimii determina durere in piept si presiune. Daca fluxul sanguin nu este restabilit in 20 pana la 40 minute, incepe sa apara moartea ireversibila a muschiului cardiac. Muschiul continua sa moara timp de 6-8 ore, moment in care infarctul miocardic este de obicei ,,complet".

Vindecarea muschiului cardiac incepe imediat dupa infarct si dureaza aproximativ opt saptamani. La fel ca o rana a pielii, rana inimii se vindeca, iar in zona afectata se va forma o cicatrice. Noul tesut cicatriceal nu se contracta si nici nu pompeaza la fel de bine ca si tesutul muscular cardiac sanatos. Astfel, dupa un atac de cord capacitatea inimii de a pompa se micsoreaza. Desi 25% dintre infarcte sunt linistite, fara durere in piept sau simptome noi, durerea din infarctul miocardic poate fi simtita ca o arsura foarte puternica. In cele mai multe cazuri, pacientii atribuie simptomele de infarct miocardic unei indigestii, oboselii sau unui stres. Barbatii sunt cel putin de doua ori mai frecvent afectati decat femeile, adesea inaintea varstei de 60 de ani.

Simptome: presiune sau durere sfasietoare in piept, uneori transpiratii, greata si voma, durere care se extinde de la piept in maxilar, bratul stang sau umarul stang, strangere in piept, lipsa de aer mai mult de doua secunde, plenitudine, indigestie sau senzatie de inec, slabiciune extrema, anxietate, batai rapide sau neregulate ale inimii ( palpitatii ), cresterea frecventei episoadelor de durere in piept, durere prelungita in abdomenul superior, senzatie de moarte iminenta, ameteala, lesin, durere in regiunea superioara a spatelui.
Infarctul miocardic poate surveni la orice ora, dar majoritatea infarctelor se produc intre orele 4 si 10 dimineata, din cauza nivelelor sanguine mari de adrenalina eliberata din glandele suprarenale in timpul orelor diminetii care poate contribui la ruptura placilor de colesterol.

Factorii de risc pentru infarct miocardic: fumatul, nivelul mare de colesterol, diabetul, hipertensiunea arteriala, istoric familial de infarct miocardic, ateroscleroza (ingrosarea arterelor), obezitatea, lipsa exercitiului fizic, stresul, nivele mari de homocisteina, proteina-C reactiva si fibrinogen, alcoolul.

Controlul factorilor de risc: renuntarea la fumat, consumul redus de alcool (maxim un pahar de vin pe zi), efectuarea de exercitii fizice (plimbari de 15-30 minute zilnic), alimentatie sanatoasa variata si bogata in fructe, legume si cereale, reducerea consumului de sare, reducerea nivelelor de colesterol sangvin, reducerea tensiunii arteriale, mentinerea valorilor tensionale cat mai aproape de normal

Complicatii:
1. Precoce:
a) Hemodinamice: insuficienta ventriculara stanga, insuficienta ventriculara dreapta (multmai rara), socul cardiogen, stopul cardiocirculator:prin asistolie, fibrilatie ventriculara.
b. Tulburari de ritm- supraventriculare: extrasistole atriale, tahicardie sinusala, fibrilatie artriala; ventriculare: extrasistole ventriculare, tahicardie ventriculara, aritmii idioventriculare accelerate, fibrilatie ventriculara.
c) Mecanice-ruptura de sept: cu semne de insuficienta cardiac acuta, globala, durere toracica, stare de soc, suflu sistolic cu iradiere in spita de roata (10% supravietuire la doua luni), ruptura de perete liber al VS cu: stare de soc imediata, uneori precedata de tamponada; bradicardie sinusala sau bloc de grad inalt pe EKG; mai rar formarea unui fals anevrism cu riscul rupturii secunde, rapid mortal, insuficienta mitrala ischemica: responsabila de edem pulmonar masiv cu stare de soc (90% decese la doua saptamani).
d) Tromboembolice: embolie arteriala: cu posibilitatea recidivei precoce a trombozei coronariene, tromboflebita.
e) Moartea subita: riscul ei este mare in cursul primelor opt zile, apare mai ales la formele severe, se produce in cadrul unei tulburari de ritm sau a unei rupturi de cord.

2. Tardive:
a) Inflamatorii: sindromul Dressler, apare intre trei saptamani si sase luni dupa episodul acut, asociaza febra, dureri toracice, pleurezie
b) Diskineziile: localizare la nivelul peretului VS, anevrismul VS: se traduce prin persistent supradenivelarii de ST si printr-o expansiune paradoxala in timpul sistolei;
c) Angina restanta: predispune la recidiva IMA.